Законодательство

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 283

din 04.07.2003
privind activitatea particulară de detectiv şi de pază

Publicat : 19.09.2003 în Monitorul Oficial Nr. 200-203 art Nr : 769

MODIFICAT

LP181-XVI din 10.07.08, MO140-142/01.08.08 art.576, în vigoare 01.11.08

LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349


Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 283
din  04.07.2003
privind activitatea particulară de detectiv şi de pază
Publicat : 19.09.2003 în Monitorul Oficial Nr. 200-203     art Nr : 769
 
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
 
Capitolul  I
DISPOZIŢII  GENERALE
 
    Articolul 1. Obiectul reglementării
    Prezenta lege stabileşte principiile, scopurile, subiectele şi modul de prestare a serviciilor particulare de investigare şi de pază persoanelor fizice şi juridice, inclusiv celor străine, în condiţiile legii.
    Articolul 2. Obiectivele legii
    Principalele obiective ale prezentei legi sînt:
    a) reglementarea procesului organizatoric de acordare, în bază de contract, a serviciilor particulare de investigare şi de pază de către persoane licenţiate în modul stabilit;
    b)  asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor;
    c) asigurarea protecţiei sociale a lucrătorilor din organizaţiile de detectiv şi de pază;
    d) contribuirea la respectarea intereselor statului şi la menţinerea ordinii publice;
    e) asigurarea controlului de stat asupra modului de desfăşurare a serviciilor particulare de investigare şi de pază;
    f) prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în organizaţiile de detectiv şi de pază.
    Articolul 3. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni principale:
    activitate particulară de detectiv - gen de activitate licenţiat de acordare a serviciilor de investigare, desfăşurat de către persoane specializate în domeniu, în bază de contract, conform condiţiilor de licenţiere;
    activitate particulară de pază - gen de activitate licenţiat de acordare a serviciilor de pază întru apărarea vieţii, sănătăţii şi bunurilor de către persoane specializate în domeniu, în bază de contract, conform condiţiilor de licenţiere;
   subdiviziune specializată de pază - subunitate interioară de pază care nu dispune de statut de persoană juridică, înfiinţată de o persoană juridică sau de un întreprinzător individual pentru asigurarea securităţii vieţii şi sănătăţii lucrătorilor şi bunurilor sale;
    gardian (paznic) - persoană care a absolvit cursuri de pregătire specială pentru a activa în calitate de paznic, a susţinut prin examen dreptul de păstrare şi de port-armă de serviciu şi de mijloace speciale, încadrată în bază de contract în serviciu într-o  organizaţie de pază;
    gardian (paznic) particular - persoană licenţiată pentru a desfăşura activitate de întreprinzător în acordarea de servicii pentru asigurarea securităţii vieţii, sănătăţii şi bunurilor împotriva unor atentate criminale;
    sistem de alarmare împotriva efracţiei - ansamblu de echipamente electronice compus din centrală de comandă şi de semnalizare optică şi acustică, detectoare de prezenţă, antişoc şi acustice, butoane şi pedale de panică, control acces şi televiziune cu circuit închis, cu posibilităţi de înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, de natură să asigure o protecţie corespunzătoare obiectivelor şi persoanelor fizice;
    aviz prealabil - act, eliberat de organul de licenţiere în comun cu organul de specialitate al Ministerului Afacerilor Interne, prin care se atestă dreptul exercitării într-o anumită perioadă a serviciilor specifice de pază (instalare, exploatare şi întreţinere a dispozitivelor pentru semnalizare de siguranţă şi de incendiu, funcţionare a dispeceratelor de monitorizare a alarmelor, executare a gărzii de corp).
    Articolul 4. Principiile activităţii particulare de detectiv şi de pază
    (1) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se întemeiază pe principiile legalităţii, umanismului, echităţii sociale, respectării drepturilor şi libertăţilor persoanei şi se desfăşoară în interacţiune cu autorităţile publice şi asociaţiile obşteşti în vederea asigurării ordinii de drept.
    (2) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în conformitate cu legislaţia.
    Articolul 5. Licenţierea şi restricţia activităţii particulare
                      de detectiv şi de pază
    (1) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie, luîndu-se în considerare particularităţile stipulate în prezenta lege. Persoanelor fizice şi juridice care nu dispun de licenţă pentru activitatea de detectiv şi de pază li se interzice prestarea serviciilor prevăzute la art.(6).
    (2) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv şi de pază se efectuează în centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern.
    (3) Se interzice desfăşurarea pe teritoriul Republicii Moldova a activităţii organizaţiilor de detectiv şi de pază străine.
    (4) Organizaţiilor de detectiv şi de pază străine, cetăţenilor străini şi apatrizilor li se interzice:
    a) să desfăşoare activitate de detectiv şi de pază în calitate de întreprinzător individual;
    b) să fondeze ori să participe ca asociat la constituirea de organizaţie de detectiv şi de pază;
    c) să aibă în subordine organizaţie particulară de detectiv şi de pază ori subdiviziune specializată de pază.
    Articolul 6. Genurile de activităţi particulare de detectiv şi de pază
    (1) În activitatea particulară de  detectiv  este permisă prestarea următoarelor servicii:
    a) colectarea, în bază de contract, a informaţiilor, importante pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice;
    b) colectarea de probe în cauze civile în bază de contract încheiat cu participanţii la proces;
    c) studierea  pieţei,  colectarea  de informaţii  pentru  negocieri, depistarea  partenerilor  de  afaceri insolvabili sau  care  nu  insuflă încredere;
    d) protejarea  întreprinderilor  şi  a firmelor  contra  spionajului industrial;
    e) colectarea de date biografice sau de altă natură pentru persoana  cu care se încheie contractul, cu acordul ei scris;
    f) identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor;
    g)  identificarea locului de aflare a persoanelor dispărute;
    h)  căutarea bunurilor pierdute;
    i)  colectarea  de  date în cauze penale pentru acordarea  de  ajutor organelor de drept în bază de contract încheiat cu participanţii la proces.
    (2) În activitatea particulară de pază este permisă prestarea următoarelor servicii:
    a) ocrotirea vieţii şi sănătăţii, paza bunurilor, executarea gărzii de corp;
    b) paza fizică şi tehnică a localurilor şi a teritoriilor;
    c) proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare, a componentelor acestora, precum şi exploatarea dispeceratelor de monitorizare  a alarmelor;
    d) paza şi însoţirea  încărcăturilor importante, a bunurilor personale;
    e) patrularea,  în comun cu organele de drept,  a  zonelor criminogene;
    f) acordarea de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea securităţii oamenilor;
    g) informarea publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor ilicite.
    Articolul 7. Drepturile persoanelor care practică activitate
                       particulară de detectiv şi de pază
    (1) Persoanele care practică activitate particulară de detectiv şi de pază au dreptul:
    a) să presteze în bază de contract servicii de investigare şi de pază în conformitate cu legislaţia;
    b) să obţină în modul stabilit informaţii şi copii de pe documente din  partea  persoanelor fizice şi juridice, cu acordul lor;
    c) să inspecteze, după caz, cu  participarea şi cu acordul proprietarului (al  reprezentantului lui) teritoriul, localurile, bunurile ce îi aparţin;
    d) să solicite, cu  acordul  clientului, concluzia specialistului  în problemele care necesită cunoştinţe speciale;
    e) să elucideze cauzele şi condiţiile care au condus la comiterea  infracţiunilor şi să ia măsuri, în limitele competenţei, pentru lichidarea  lor.
    (2) Nu se admite utilizarea drepturilor acordate persoanelor fizice şi juridice care practică activitate particulară de detectiv şi de pază la îndeplinirea unor obligaţii care nu sînt prevăzute de legislaţie.
    Articolul 8. Obligaţiile persoanelor care practică activitate
                      particulară de detectiv şi de pază
    (1) Persoana care practică activitate particulară de detectiv şi de pază este obligată:
    a) să respecte prevederile legislaţiei şi clauzele contractuale;
    b) să presteze întregul pachet de servicii prevăzute în contract;
    c) să repare prejudiciile cauzate prin încălcarea clauzelor contractuale;
    d) să desfăşoare activitatea cu personal atestat pentru executarea serviciilor de investigare şi de pază;
    e) să păstreze confidenţialitatea informaţiei pe care o cunoaşte în procesul activităţii, să nu o utilizeze în scopuri personale şi să nu o transmită terţilor;
    f) să comunice imediat organelor de drept cazurile de infracţiune depistate, să reţină la locul infracţiunii persoanele care au săvîrşit-o şi să le predea imediat organelor competente;
    g) să ia măsuri urgente pentru salvarea oamenilor, pentru ajutorarea lor în protecţia bunurilor periclitate şi în alte situaţii excepţionale;
    h) să prezinte comisariatului teritorial de poliţie dare de seamă statistică în termenul şi de modelul stabilit de Ministerul Afacerilor Interne;
    i) să plătească în termen impozitele şi taxele prevăzute de lege.
    (2) Obligaţiile personalului de pază, ale conducătorilor de organizaţii, condiţiile de pază a transportului unor valori importante se stabilesc prin hotărîre de Guvern.
    Articolul 9. Interdicţia desfăşurării activităţii particulare
          de detectiv şi de pază
    (1) Persoanele care practică activitate  particulară de detectiv şi de pază nu sînt învestite cu împuterniciri de organe de drept. Organizaţiile particulare de detectiv nu au atribuţii de urmărire penală şi nici atribuţii judecătoreşti,  acestea fiind de competenţa exclusivă a organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti.
    (2) Lucrătorii din organele de drept nu pot practica şi activitate în organizaţiile particulare de detectiv şi de pază şi în serviciile de pază interioară.
    (3) Persoanele care practică activitate particulară de detectiv, de pază şi prestează servicii de pază interioară nu au dreptul să le cumuleze cu serviciul de stat.
    Articolul 10. Asociaţia persoanelor care practică activitate
        particulară de detectiv şi de pază
    (1) Persoanele care practică activitate particulară de detectiv şi de pază se pot asocia în uniuni, care nu sînt subiecte ale activităţii de întreprinzător.
    (2) Uniunea funcţionează în bază de statut, înregistrat conform Legii cu privire la asociaţiile obşteşti, desfăşoară activitate de îmbunătăţire a calităţii serviciilor particulare de investigare şi de pază, de coordonare a lor cu organele de drept şi cu alte autorităţi publice, acordă ajutor organelor cu funcţie de control şi de supraveghere a acestei activităţi.
    Articolul 11. Competenţa Ministerului Afacerilor Interne
    De competenţa Ministerului Afacerilor Interne în domeniul controlului asupra activităţii particulare de detectiv şi de pază ţine:
    a) prezentarea de propuneri Guvernului în vederea stabilirii echipamentului de protecţie, însemnelor distinctive pentru dotarea personalului din paza particulară, precum şi a baremului;
    b) aprobarea regulamentelor activităţii particulare de pază;
    c) acordarea ajutorului de specialitate în organizarea pazei, în pregătirea personalului de pază;
    d) exercitarea controlului asupra executării legislaţiei şi modului de desfăşurare a serviciilor la paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi asupra modului de executare a gărzii de corp;  
    e) organizarea conlucrării cu persoanele care desfăşoară activitate de detectiv şi de pază în vederea prevenirii, curmării, descoperirii infracţiunilor, urmăririi făptuitorilor, căutării persoanelor declarate dispărute şi menţinerii ordinii publice;
    f) stabilirea, în comun cu Camera de Licenţiere, a condiţiilor de licenţiere a activităţii particulare de detectiv şi de pază şi întocmirea listei de documente suplimentare pe care trebuie să le prezinte solicitantul de licenţă.
    Articolul 12. Protecţia juridică a persoanelor care
     practică activitate particulară de  detectiv şi de pază
    (1) Persoanele care practică activitate particulară de detectiv şi de pază se află sub protecţia statului. Ele cad sub incidenţa legislaţiei care protejează  drepturile patrimoniale şi nepatrimoniale ale participanţilor la menţinerea ordinii publice şi la combaterea criminalităţii. Opunerea de rezistenţă unor astfel de  persoane, ameninţarea sau aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa şi sănătatea lor în exerciţiul funcţiunii au ca urmare răspunderea administrativă sau penală prevăzută de lege.
    (2) Se interzice imixtiunea în activitatea particulară de detectiv şi de pază legală,  precum  şi cererea ca  persoanele  care  o practică să prezinte informaţii despre viaţa privată a oamenilor. Nu constituie divulgare comunicarea informaţiilor despre viaţa privată a oamenilor la solicitarea organului de drept care acţionează în exercitarea şi în limitele competenţei sale legale.
    Articolul 13. Înlesnirile sociale
    (1) Lucrătorii din organizaţiile particulare de detectiv şi de pază sînt supuşi  asigurării sociale obligatorii din contul organizaţiei (uniunii) respective, în conformitate cu legislaţia în  vigoare.
    (2) Dacă persoana care practică activitate particulară de detectiv şi de pază îşi pierde capacitatea de muncă sau viaţa în exerciţiul funcţiunii, acesteia, familiei sau persoanelor întreţinute de ea se acordă un ajutor bănesc unic din mijloacele organizaţiei (uniunii) respective.
    Articolul 14. Mijloacele financiare şi materiale
    (1) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se practică în bază de autofinanţare.
    (2) Persoanele care practică activitate particulară de detectiv şi de pază achiziţionează din  mijloace proprii dispozitivele tehnice, inventarul şi utilajele necesare.
    Articolul 15. Interacţiunea cu autorităţile administraţiei publice locale
    (1) Persoanele care  practică activitate particulară de detectiv şi de pază pot acorda ajutor, în limitele competenţei, autorităţilor administraţiei publice locale.
    (2) Autorităţile administraţiei publice locale acordă sprijin persoanelor care  practică activitate particulară de detectiv şi de pază:
    a) la arendarea localurilor;
    b) la obţinerea de înlesniri fiscale şi de înlesniri la plata arendei.
    Articolul 16. Interacţiunea cu organele de drept
    (1) Persoanele care practică activitate particulară de detectiv şi de pază pot acorda ajutor, în limitele competenţei, organelor de drept la prevenirea, contracararea  şi descoperirea infracţiunilor, în conformitate cu prezenta lege.
    (2) Colaborarea persoanelor care practică activitate particulară de detectiv şi de pază cu organizaţii internaţionale nestatale se face în temeiul unor acorduri bilaterale.
    Articolul 17. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei în vigoare
    Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi are ca urmare suspendarea sau retragerea licenţei, răspunderea disciplinară, materială, administrativă sau penală prevăzută de lege.
 
Capitolul  II
ACTIVITATEA PARTICULARĂ DE DETECTIV
 
    Articolul 18. Detectivul particular
    (1) Este detectiv particular persoana care prestează serviciile stipulate la art.6 alin.(1).
    (2) Pot practica activitate particulară de detectiv numai cetăţenii Republicii Moldova care au studii juridice sau pregătire specială în domeniu.
    (3) Detectivul particular poate activa în cadrul unei organizaţii sau independent.
    (4) Detectivii particulari se pot asocia, în condiţiile legii, în uniuni cu statut de persoană juridică.
    Articolul 19. Activitatea detectivului particular
    (1) Detectivul particular desfăşoară activitate în conformitate cu art.5 şi 6.
    (2) În activitatea de detectiv particular se admite audierea persoanelor fizice, inclusiv a celor cu funcţie de răspundere, cu acordul lor, culegerea de  informaţii, studierea obiectelor şi a documentelor, cu acordul scris al posesorilor, controlul exterior al construcţiilor, localurilor şi altor obiective, pentru obţinerea de informaţii, necesare îndeplinirii misiunilor, conform clauzelor contractuale.
    (3) În desfăşurarea activităţii de detectiv particular se permite utilizarea mijloacelor de comunicaţie, dispozitivelor tehnice de fixare a informaţiei (aparate foto, video, audio), care nu dăunează sănătăţii omului şi mediului înconjurător.
    (4) La îndeplinirea misiunii, detectivul particular este obligat să aibă asupra sa legitimaţia, al cărei model este aprobat de Ministerul Afacerilor Interne.
    (5) În 24 de ore de la încheierea contractului cu clientul privind selectarea informaţiei, detectivul este obligat să înştiinţeze în scris despre faptul acesta ofiţerul de urmărire penală, procurorul sau instanţa judecătorească în a cărei procedură se află dosarul penal.
    Articolul 20. Restricţii în activitatea detectivului particular
    (1) Se interzice încadrarea persoanei în activitatea particulară de detectiv dacă aceasta:
    a) nu a împlinit vîrsta de 21 de ani;
    b) este cunoscută ca o persoană care încalcă sistematic ordinea publică, consumă stupefiante şi a fost condamnată pentru infracţiune săvîrşită cu intenţie;
    c) nu a fost atestată în modul stabilit pentru practicarea activităţii de detectiv;
    d) se află sub urmărire penală.
    (2) Detectivului particular se interzice:
    a) să tăinuiască de organele de drept datele pe care le cunoaşte despre pregătirea sau săvîrşirea de infracţiuni;
    b) să întreprindă acţiuni prevăzute de legi şi de alte acte normative care reglementează activitatea operativă de investigaţii a organelor de urmărire penală;
    c) să se prezinte drept lucrător al organelor de drept;
    d) să culeagă  date despre convingerile politice, religioase, despre viaţa privată sau date de altă natură despre oameni;
    e) să instige la acţiuni ilicite;
    f) să recurgă la acţiuni care atentează la drepturile, libertăţile şi interesele  legitime  ale persoanelor fizice, inclusiv ale celor cu  funcţie de răspundere;
    g) să întreprindă acţiuni care atentează la viaţa, onoarea, demnitatea, sănătatea şi averea persoanelor fizice;
    h) să falsifice materiale ori să creeze situaţii artificiale pentru a obţine profit sau a induce în eroare clientul;
    i) să divulge informaţia culeasă, să o folosească împotriva intereselor clientului său, în scop de profit sau în interesul unor terţi;
    j) să transmită altor persoane licenţa sa.
    (3) Săvîrşirea acţiunilor consemnate la alin.(1) şi (2) are ca urmare retragerea licenţei, a legitimaţiei de detectiv particular şi răspunderea  prevăzută de lege.  
    Articolul 21. Contractul dintre detectivul particular  şi client
    (1) În cazul prestării de servicii, detectivul particular este obligat să încheie cu clientul contract în scris, care să cuprindă date despre părţile contractante, numărul şi data eliberării licenţei, sarcinile şi termenul lor de îndeplinire, cheltuielile aproximative şi onorariul pentru servicii, data încheierii. Contractul  trebuie să conţină clauze în care părţile îşi iau angajamentul de a păstra  confidenţialitatea în  relaţiile  lor  şi îşi stabilesc răspunderea.
    (2) Contractul stipulează obligaţia detectivului particular de a prezenta în scris clientului raport de activitate, la care să anexeze calculul specificat al onorariului şi al cheltuielilor pe care le-a suportat. Copia de pe raport se păstrează în arhiva detectivului în decursul a 3 ani.
 
Capitolul  III
ACTIVITATEA PARTICULARĂ DE PAZĂ
 
    Articolul 22. Organizaţiile particulare de pază
    (1) Organizaţia particulară de pază este organizaţie comercială care prestează servicii de ocrotire a vieţii, sănătăţii şi bunurilor persoanelor fizice, precum şi a bunurilor persoanelor juridice, împotriva unor acţiuni ilicite.
    (2) Organizaţia particulară de pază nu are dreptul de a practica o altă activitate de întreprinzător.
    (3) Pot fi conducători ai organizaţiilor particulare de pază, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne, cetăţenii Republicii Moldova domiciliaţi în ţară care au împlinit vîrsta de 21 de ani, posedă studii superioare şi pregătire corespunzătoare, nu încalcă sistematic ordinea publică şi nu au fost condamnaţi pentru infracţiune săvîrşită cu intenţie.
    (4) În categoria de conducător al organizaţiei particulare de pază intră fondatorii ei, precum şi persoanele care asigură conducerea operativă a activităţilor de pază sau care îndeplinesc funcţii de administrator, director executiv sau alte funcţii similare. Conducătorul trebuie să întrunească cerinţele înaintate faţă de gardian (paznic).
    (5) În exerciţiul funcţiunii, lucrătorul organizaţiei particulare de pază trebuie să aibă asupra sa legitimaţie, al cărei model este aprobat de Ministerul Afacerilor Interne.
    (6) Gardianul (paznicul) din organizaţia de pază îşi îndeplineşte atribuţiile fără licenţă de prestare a serviciilor de pază.
    Articolul 23. Organizarea şi efectuarea pazei particulare
    (1) Paza particulară se organizează şi se efectuează potrivit unui plan întocmit în comun cu beneficiarul serviciilor de pază.
    (2) În planul de pază se stabileşte în principal numărul de posturi şi amplasarea lor, componenţa numerică a personalului de pază, amenajările, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare, măsurile de asigurare a transportului valorilor importante, consemnul posturilor, documentele specifice serviciului de pază.
    (3) Modelul documentelor specifice necesare executării şi evidenţei serviciilor de pază se stabileşte de Ministerul Afacerilor Interne.
    (4) Conducătorii organizaţiilor particulare de pază sînt obligaţi să asigure respectarea legislaţiei şi a regulamentelor proprii în organizarea şi funcţionarea pazei particulare, în angajarea, pregătirea şi controlul personalului, în portul uniformei şi al însemnelor distinctive, precum şi în dotarea cu mijloace de intervenţie şi de apărare individuală.
    (5) Echipamentul personalului de pază se inscripţionează numai cu denumirea şi sigla organizaţiei, aprobate o dată cu eliberarea licenţei.
    (6) Pe autovehiculele din dotarea organizaţiilor particulare de pază se inscripţionează numai denumirea, sigla şi numerele lor de telefon. Folosirea de girofaruri sau sirene pe autovehiculele acestor organizaţii este interzisă.
    (7) Portul uniformei de către lucrătorii organizaţiilor particulare de pază se permite numai în incinta şi în raza amplasării obiectivului păzit.
    (8) Regulile de port-armă şi de păstrare a armamentului se stabilesc de legislaţia în vigoare.
    (9) Plata serviciilor de pază se efectuează în bază de contract, încheiat cu beneficiarul.
    (10) Activitatea particulară de pază nu poate fi practicată la obiectivele de importanţă majoră, la instituţiile bancare, la obiectivele de asigurare vitală a localităţilor, la întreprinderile cu capital preponderent de stat şi la alte obiective supuse pazei de stat, stabilite de Guvern.
    Articolul 24. Pregătirea personalului pentru  activitatea de pază
    (1) Pregătirea şi perfecţionarea personalului pentru activitatea de pază a obiectivelor, bunurilor şi altor valori şi gardă de corp se efectuează în cadrul unor cursuri de calificare, organizate de Ministerul Afacerilor Interne.
    2) Sînt scutite de absolvirea cursurilor de calificare persoanele care posedă pregătire specială în domeniu şi care au activat în organizaţii specializate de pază cel puţin 3 ani.
    (3) Condiţiile de pregătire, perfecţionare şi atestare a personalului organizaţiilor particulare de pază şi de acordare acestuia a certificatelor de atestare se stabilesc în regulament, aprobat de Guvern.
    Articolul 25. Garda de corp
    (1) Persoana fizică poate apela pentru protecţie personală la serviciile unui gardian (paznic) din cadrul unei organizaţii particulare de pază numai în bază de contract  încheiat în scris cu această organizaţie.
    (2) Personalul care execută serviciul de gardă de corp este obligat ca în activităţile desfăşurate să respecte legislaţia în vigoare, drepturile şi libertăţile omului.
    (3) În timpul executării serviciului de gardă de corp, gardianul are următoarele obligaţii specifice:
    a) să apere beneficiarul de gardă de corp împotriva unor atacuri care pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile lui;
    b) să ia primele măsuri (medicale sau de altă natură) pentru salvarea beneficiarului de gardă de corp în cazul rănirii lui;
    c) să nu execute acţiuni, solicitate de beneficiarul de gardă de corp, care depăşesc atribuţiile sale legale;
    d) să anunţe poliţia imediat ce a intrat în posesiunea de date despre pregătirea sau săvîrşirea unor infracţiuni;
    e) să oprească şi să imobilizeze, în măsura posibilităţilor, pe cei care au săvîrşit tentativă sau infracţiune împotriva beneficiarului de gardă de corp şi să le predea de îndată organului de poliţie proxim;
    f) în cazul săvîrşirii faptelor consemnate la lit.b), să asigure, în limita posibilităţilor, paza locului unde s-a comis infracţiunea şi a mijloacelor materiale de probă pînă la sosirea poliţiei, fără a-şi abandona misiunea de a executa serviciul de gardă de corp;
    g) să se subordoneze autorităţilor şi să-şi dea concursul la îndeplinirea misiunilor ce le revin în reţinerea făptuitorilor, fără a încălca obligaţiile faţă de beneficiarul de gardă de corp.
    (4) Personalul care execută serviciul de gardă de corp are dreptul la port-armă în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.
    (5) Modul de acţiune în diverse situaţii al personalului care execută serviciul de gardă de corp se stabileşte prin regulamentul organizaţiei specializate de pază, aprobat de Ministerul Afacerilor Interne.
    Articolul 26. Condiţiile speciale privind acordarea serviciilor
      de proiectare, producere, instalare şi întreţinere
         a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei
    (1) Titularul de licenţă cu dreptul de a practica activitate particulară de pază poate acorda serviciile prevăzute la art.6 alin.(2) lit.c) numai cu avizul prealabil.
    (2) Instalarea, precum şi orice modificare adusă sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, se efectuează numai după avizarea proiectelor de către organul de poliţie competent, care controlează stadiul lucrărilor, inclusiv punerea în funcţiune.
    (3) Normele metodologice şi tehnice de proiectare şi realizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se stabilesc de Guvern.
    Articolul 27. Restricţii ale activităţii particulare de pază
    (1) Se interzice:
    a) încadrarea în activitatea particulară de pază a cetăţenilor străini şi apatrizilor;
    b) admiterea angajării în activitatea particulară de pază a imigranţilor fără avizarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Interne.
    (2) Se interzice încadrarea persoanei în activitatea particulară de pază care:
    a) nu a împlinit vîrsta de 21 de ani;
    b) este cunoscută ca o persoană care încalcă sistematic ordinea publică, consumă stupefiante şi a fost condamnată pentru infracţiune săvîrşită cu intenţie;
    c) nu a fost atestată în modul stabilit pentru executarea activităţii de pază;
    d) se află în urmărire penală.
    (3) Se interzice:
    a) comercializarea în orice mod, instalarea sau folosirea mijloacelor de alarmare împotriva efracţiei, a componentelor acestora fără prezentarea certificatului de calitate a standardului naţional sau internaţional şi fără precizarea clasei de siguranţă conform normelor europene în care se încadrează;
    b) acordarea serviciilor de proiectare, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, a componentelor acestora fără avizarea proiectelor de către organul de poliţie competent;
    c) înfiinţarea şi exploatarea dispeceratelor pazei centralizate fără avizul prealabil;
    d) continuarea serviciului de către persoana care a săvîrşit o infracţiune;
    e) folosirea accesoriilor de echipament, însemnelor şi uniformelor de modelul celor stabilite pentru organele de drept, a armelor de foc şi animalelor de serviciu neautorizate, folosirea cagulelor, măştilor de protecţie a feţei şi cătuşelor;
    f) implicarea de către conducătorii organizaţiilor particulare de pază a personalului propriu în acţiuni de forţă, în executări silite, recuperări de mijloace băneşti, în litigii individuale şi conflicte colective de muncă sau în opunere acţiunilor de restabilire a ordinii de drept ale autorităţilor publice competente.
    (4) Săvîrşirea acţiunilor consemnate la alin.(1), (2) şi (3) are ca urmare retragerea licenţei şi răspunderea stabilită de lege.
 
Capitolul  IV
APLICAREA FORŢEI FIZICE, A MIJLOACELOR SPECIALE
ŞI A ARMEI DE FOC
 
    Articolul 28. Condiţiile de aplicare a forţei fizice,
        a mijloacelor speciale şi a armei de foc
    (1) Persoana care practică activitate particulară de detectiv şi de pază are dreptul să aplice forţă fizică, să poarte, să păstreze, să folosească şi să aplice mijloace speciale  şi armă  de foc în  modul stabilit de legislaţia  în vigoare.
    (2) Detectivii particulari, personalul care practică activitate de pază sînt obligaţi să treacă un instructaj şi o pregătire specială privind aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei de foc în modul stabilit pentru lucrătorii de poliţie, sînt atestaţi periodic, de către organele afacerilor interne, privind pregătirea pentru  acţiuni în condiţii care cer aplicarea forţei  fizice, a mijloacelor speciale şi armei de foc. Dacă se constată incapacitatea unora pentru astfel de acţiuni, Ministerul Afacerilor Interne este în drept să le interzică deţinerea, păstrarea şi folosirea mijloacelor speciale şi a armei de foc.
    (3) Modelele de arme şi mijloacele speciale pentru dotarea personalului încadrat în activitatea particulară de pază, ordinea de achiziţionare, evidenţă, păstrare şi purtare a acestora se stabilesc de Guvern.
    (4) La aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale sau a armei de  foc, detectivul  particular, personalul care practică activitate de pază sînt obligaţi:
    a) să avertizeze că intenţionează a face uz de ele, acordînd timp suficient  pentru îndeplinirea cerinţelor sale, cu excepţia cazurilor cînd tergiversarea aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale sau a armei de foc pune în pericol direct viaţa şi sănătatea lor, viaţa şi sănătatea oamenilor sau poate conduce la alte urmări grave;
    b) să facă tot posibilul, în funcţie de caracterul şi gradul de pericol al  infracţiunii şi al persoanei care a comis-o, precum  şi de forţa  rezistenţei opuse, ca prejudiciul adus la înlăturarea pericolului să fie minim;
    c) să asigure persoanelor cărora li s-au pricinuit leziuni corporale primul ajutor medical şi să comunice de urgenţă faptul organelor de ocrotire a sănătăţii şi organelor afacerilor interne;
    d) să comunice  imediat organelor de drept toate cazurile de rănire  sau de deces.
    (5) Aplicarea abuzivă a forţei fizice, a mijloacelor speciale sau a armei de foc are ca urmare răspunderea prevăzută de lege.
    Articolul 29. Aplicarea mijloacelor speciale
    (1) Mijloacele speciale se aplică:
    a) la respingerea atacului nemijlocit asupra oamenilor, inclusiv asupra lucrătorilor din organizaţiile particulare de detectiv şi de pază;
    b) la reţinerea celui care încearcă să fugă, surprins în flagrant delict împotriva vieţii, sănătăţii sau bunurilor oamenilor.
    (2) Se interzice aplicarea mijloacelor speciale împotriva persoanelor cu handicap vădit, minorilor, femeilor şi împotriva persoanelor de vîrstă înaintată, cu excepţia cazurilor în care aceştia opun  rezistenţă armată, săvîrşesc un atac în grup sau de  altă natură care pune în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor.
    Articolul 30. Aplicarea armei de foc
    (1) Arma de foc se aplică:
    a) la apărarea oamenilor de un atac ce pune în pericol viaţa şi sănătatea lor;
    b) la respingerea unui atac nemijlocit asupra lucrătorilor din organizaţiile particulare de detectiv şi de pază care pune în pericol viaţa şi sănătatea lor, precum şi  la contracararea tentativelor de însuşire forţată a armelor lor;
    c) la reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată;
    d) la  respingerea unui atac în grup sau a unui atac armat  asupra localurilor unităţilor de stat şi private, locurilor de păstrare a bunurilor materiale dacă se pune în  pericol viaţa sau sănătatea persoanelor care se află în (lîngă) ele;
    e) la avertizarea (prin efectuarea unei împuşcături în plan vertical) că se intenţionează aplicarea armei, precum şi pentru a se da semnal de alarmă sau de chemare în ajutor.
    (2) Se interzice aplicarea armei de foc împotriva persoanelor cu handicap  vădit, minorilor, femeilor şi împotriva persoanelor de vîrstă înaintată, cu excepţia cazurilor în care aceştia opun rezistenţă armată, săvîrşesc un atac armat sau în grup care pune în  pericol viaţa şi sănătatea oamenilor, precum şi în locuri publice cînd în urma aplicării armei pot avea de suferit oameni neimplicaţi.
    3) Detectivul şi gardianul (paznicul) din organizaţiile particulare de detectiv şi de pază sînt obligaţi să comunice de urgenţă fiecare caz de aplicare a armei de foc organului  de poliţie teritorial unde a avut loc aplicarea armei.
 
Capitolul  V
CONTROLUL ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
 
    Articolul 31. Controlul activităţii
    (1) Exercitarea controlului asupra activităţii organizaţiilor particulare de detectiv şi de pază revine organului care a eliberat licenţa, precum şi organelor administraţiei publice centrale de specialitate.
    (2) Acţiunile lucrătorilor din organizaţiile particulare de detectiv şi de pază pot fi atacate, în  modul stabilit, în organul care a eliberat  licenţa sau în organele de drept.
    Articolul 32. Încetarea activităţii
    Persoanele care practică activitatea particulară de detectiv şi de pază pot înceta activitatea din proprie iniţiativă, precum şi în temeiul deciziei organului care a eliberat licenţa dacă ele au încălcat legislaţia.
 
Capitolul  VI
DISPOZIŢII  FINALE  ŞI  TRANZITORII
 
    Articolul 33
    Guvernul, în termen de 3 luni:
    va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;
    va adopta actele normative necesare executării prezentei legi.
    Articolul 34
    (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Camera de Licenţiere, în comun cu Ministerul Afacerilor Interne, va efectua avizarea prealabilă a licenţelor în scopul reconfirmării lor, în condiţiile prezentei legi.
    (2) Personalul organizaţiilor particulare de pază încadrat în acordarea serviciilor prevăzute la art.6 alin.(2) se supune atestării, în condiţiile prezentei legi, în termen de un an de la data intrării ei în vigoare.
    (3) Organizaţiile particulare de pază care acordă serviciile prevăzute la art.6 alin.(2) lit.c) înfiinţate anterior adoptării prezentei legi sînt obligate ca, în termen de 3 luni de la intrarea ei în vigoare, să obţină avizul prealabil.
    Articolul 35
    La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
    Legea nr.47-XIII din 12 aprilie 1994 privind activitatea nestatală de depistare-protecţie;
    Legea nr.41-XIV din 4 iunie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii privind activitatea nestatală de depistare-protecţie;
    articolul VIII al Legii nr.263-XIV din 24 decembrie 1998 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;
    articolul IX al Legii nr.240-XV din 13 iunie 2003 privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

 
 
    PREŞEDINTELE  
    PARLAMENTULUI                                       Eugenia  OSTAPCIUC

 
    Chişinău, 4 iulie 2003.
    Nr.283-XV.